O hotărâre a Curții Constituționale, luată joi, salvează sistemul judiciar din România de eventuale complicații ce puteau apărea în dosare și chiar sentințe din cazuri de corupție sau ale DIICOT în care interceptările au fost făcute de SRI.

În urmă cu 2 săptămâni, tot CCR decisese că interceptările făcute de SRI în dosarele penale sunt neconstituționale: în așteptarea motivării, avocații marilor condamnați sau ai celor aflați în ancheta DNA se pregăteau să ceară anularea probelor – și a condamnărilor – obținute în dosare în care interceptările s-au realizat prin Serviciului Român de informații. Decizia de joi a CCR taie entuziasmul apărării: sentințele nu pot fi revizuite în baza deciziei anterioare Curții.

Lucrul stabilit joi este în conformitate cu întreaga practică a Curții, dar mulți ar fi încercat să profite de decizia de luna trecută a CCR, în lipsa acestei hotărâri.

Cu majoritate de voturi, Curtea a declarat joi neconstituțională o prevedere din Codul de procedură penală care permitea revizuirea sentințelor :

Este vorba despre dispozițiile art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“

Cu alte cuvinte, Curtea a hotărât că decizia referitoare la interceptările SRI nu poate fi invocată pentru revizuirea sentințelor. Niciunul dintre cei condamnați în dosare DNA, de exemplu, nu va putea ieși din închisoare prin cerere de revizuire în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală.

Acest lucru taie speranțele unor condamnați celebri care și-au pregătit deja cererile de revizuire în baza Deciziei CCR din 16 februarie, în care Curtea hotăra că SRI nu poate face interceptări în dosarele penale.

Potrivit unor informații, astfel de cereri au fost deja elaborate de avocații unor condamnați importanți din dosarele de corupție și se aștepta doar motivarea Deciziei din februarie pentru a le depune.

Hotărârea de joi, însă, vine ca o explicație în avans a faptului că deciziile CCR nu se aplică retroactiv.

În ceea ce privește efectele concrete asupra cazurilor în care se putea cere revizuirea în baza Deciziei din 16 februarie, un magistrat explică:

“S-a exagerat foarte mult de către presă, anticipând efectele deciziei și acuzând Curtea. Este rolul Curții să apere Constituția din punct de vedere al legalității, nu al oportunității. Acesta este un principiu la care trebuie să ne raportăm toți. Pe de altă parte, trebuie să se aștepte motivarea Curții să vedem ce consecințe are eliminarea acelei sintagme. Au existat aceste îngrijorări, că toate dosarele în care sunt interceptări vor fi anulate, pornind de la acel text din Codul de procedură penală, care permitea revizuirea în baza apariției unei decizii CCR. Acum, s-a lămurit destul de bine, că acest text fiind neconstituțional, nu va mai exista ca motiv de revizuire. Se va aplica și pentru decizia privind interceptările și pentru orice altă decizie a CCR”.

“Practic, în momentul de față, toate acele posibile revizuiri motivate de decizia Curții privind interceptările făcute prin SRI sunt aruncate în aer. O persoană condamnată definitiv pe baza interceptărilor, chiar dacă ele nu trebuiau obținute prin SRI sau ce alte instituții au mai fost folosite, nu poate cere revizuirea. Condamnările rămân valabile. Decizia ne lămurește că aceste decizii ale CRR nu se aplică retroactiv. Aceasta a fost optica Curții întotdeauna. Toate acele cereri de revizuire bazate pe decizia din februarie nu vor putea fi făcute. Acum au întărit acest lucru. În momentul în care Curtea a hotărât în acest fel este practic imposibil să invoci revizuirea pe acest motiv.”

Ce a decis CCR pe 16 februarie

CCR a decis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, că SRI nu mai poate face interceptări în dosarele penale, întrucât sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Articolul incriminat: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

Această sintagmă („ori de alte organe specializate ale statului”), declarată acum neconstituțională, acoperea dreptul SRI de a face interceptări în dosarele penale.

Judecătorii Curții au considerat însă, potrivit unor explicații oferite de o sursă pentru cursdeguvernare.ro, că SRI nu poate avea acest drept, întrucât Legea privind organizarea și funcționarea acestui serviciu spune clar, la art. 13, că “organele Serviciului Român de informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală”.

Din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, articolul va trebui redus la: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”.

Speranțe pentru cei cu dosare pe rol? Condamnații nu mai au nicio șansă, dar, până la apariția motivării CCR pentru Decizia din 16 februarie, unii dintre cei aflați acum în proces mai pot încă spera că vor putea folosi acea hotărâre referitoare la interceptările făcute de SRI în dosare penale, pentru a anula unele probe din dosarele aflate pe rolul instanțelor.

Motivarea va explica probabil foarte clar că acest lucru este imposibil, tot în virtutea faptului că nu se aplică retroactiv.

Un singur efect pare sigur, până acum: DNA va fi obligată să facă angajări la Serviciul tehnic, pentru a putea efectua supravegherile cu personal propriu. În continuare, potrivit deciziei Curții, instituția poate apela la polițiști. În lipsa interceptărilor SRI, DNA își va extinde serviciul propriu de interceptare

Laura Codruța Kovesi a declarat joi că DNA va trebui să-și întărească serviciul tehnic și să crească numărul celor angajați la acest departament, ca efect al deciziei Curții Constituționale prin care s-a stabilit că SRI nu mai poate face interceptări în dosare penale.

„În cadrul DNA noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare, este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează în acest serviciu şi să întărim serviciul tehnic pentru că am avut situaţii în care am lucrat şi cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii. Din momentul în care această decizie ar intra în vigoare ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare prin serviciul tehnic, ceea ce înseamnă că trebuie să-l întărim”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, citată de Digi24.

Care va fi exact impactul nu se poate spune însă până la apariția motivării deciziei CCR, a mai adăugat Laura Codruța Kovesi, care a explicat că, “din momentul în care decizia este publicată, dispoziţia respectivă nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar, deci vor fi anumite consecinţe”. Impactul lor o să îl evaluăm în momentul în care o să avem motivarea, a mai spus procurorul-sef al DNA.