In Romania peste 60% din piaţa dezinfectanţilor este dominată de trei mari jucători: Sante International cu o cotă de piaţă de 33%, G.B. Indco cu 17% şi Hexi Pharma cu 13%. Practic Sante International, G.B. Indco şi Hexi Pharma controlează aproape 2/3 din piaţa dezinfectanţilor.  Următoarele companii după cota de piaţă sunt în ordine: Sanprodmed (8%), Sterisystems (7%), Intercoop (6%), Trident Medical Company (4%), Al Carina (3%), G & M 2000 (3%), Biostec Clinilab (2%), Pharmaseptica Hygiene (2%), Euromedica Inc. Group (1%), Diacena Medical (1%), Electro Service 2002 (0,5%), potrivit unei analize realizate recent de ICAP România, furnizor de soluţii integrate de afaceri.
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, primii trei jucători din piaţă au înregistrat, la finalul anului 2014, următoarele sume: Sante International – peste 49 de milioane de lei (o creştere de 40% faţă de anul precedent), G.B. Indco – peste 25 de milioane de lei (o creştere de 48% faţă de anul precedent) şi Hexi Pharma – aproape 19 milioane de lei (o creştere de 8% faţă de anul precedent).
În total, cifra de afaceri pe întreaga piaţa a dezinfectanţilor a ajuns, în decembrie 2014, la aproape 148 de milioane de lei. Deşi aproape jumătate din companiile analizate au văzut un avans al cifrei de afaceri în ultimii doi ani, piaţa de profil din România a scăzut cu 5% în 2014 faţă de 2013.

Dar iata ca o fostă agentă secretă a Serviciului Secret al Armatei (DGIA), Raisa Ekaterina Ivatenko, a postat pe pagina sa de Facebook două informaţii explozive: patronul Hexi Pharma ar fi fugit în Venezuela, iar la Hexi Pharma se produceau droguri de mare risc, potrivit ziuanews.ro.

Aceasta a scris: “Este cel mai mare scandal din ultimii 15 ani (de la nevasta generalului Heroina încoace, cea care pusese mâna pe Antibiotice Iaşi, cândva, şi producea industrial droguri ce apoi împânziseră Europa), iar voi zburdaţi după diluări de dezinfectanţi!

Pentru posteritate:

1. Nu, moartea celui îmbrăcat în hainele patronului de la Hexi precum şi fuga în Venezuela a patronului Hexi, nu au efect asupra descoperirii complicilor privind dezinfectanţii, căci Hexi era beneficiarul licitaţiilor controlate de către unii politicieni la înalt nivel, şi aceştia obligau managerii celor 300 de spitale să achiziţioneze dezinfectanţii. Managerii spitalelor ştiu cine sunt aceştia, prin urmare nu patronul Hexi deţinea adevărul absolut despre reţeaua de corupţie din sistemul medical, dispariţia lui fiind inutilă.

2. Atenţie: Hexi produce droguri. Droguri am zis! Reţeaua e internaţională şi beneficiarii banilor din Cipru nu sunt corupţii români ci exact colegii de la Bruxelles ai minunatului guvern tehnocrat, iar informările SRI (în fapt adevăratul apărător al intereselor României, dar în care toţi daţi acum cu pietre într-un mod absolut jegos!) au fost pe două direcţii referitoare la Hexi Pharma:
a) diluarea dezinfectanţilor (prin care Hexi a atins siguranţă naţională), şi
b) producţia de droguri de mare risc, industrial, în fabrica Hexi, apoi transportul acestora în ţări europene, din plasarea acestora încasând banii spălaţi în Cipru nişte unii de la Bruxelles!

Mai devreme sau mai târziu, complicii din România ai reţelei internaţionale de producere şi comercializare a drogurilor de la Hexi, vor fi arestaţi, indiferent că ei îşi fac veacul acum prin Cotroceni sau prin clădirea Guvernului României, iar prima care va da cu subsemnatul pentru săvârşirea infracţiunii de trădare va fi ministra Prună de la Justiţie, ea trebuind să clarifice de ce tocmai când informările SRI cu privire la cloaca de droguri de mare risc ajungeau la Cotroceni, ea dădea ordonanţe de urgenţă prin care limita atribuţiile SRI în filaj şi urmărire informativă printre altele şi pe vectori de reţele de trafic de droguri! Intenţia ei de a distruge Serviciul Secret al României fiind evidentă!”

Raisa Ekaterina Ivatenko este acum angajată că şi consilier parlamentar pentru deputata Liliana Mînca. Fosta agentă a Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, după cum anunţă chiar ea pe Facebook, Raisa Ekaterina Ivatenko are un doctorat în Strategie Militară în Antiterorism la Academia Militară Khabarovsk din Rusia şi a trăit în Angola şi Rusia.

Procurorii de la Parchetul General susţin că moartea patronului Hexi Pharma a fost una violentă, nu s-au constatat leziuni care pot avea alt mecanism de producere decât accidentul auto, iar Dan Condrea a fost recunoscut “fără echivoc” de concubina sa.

Concluziile provizorii ale autopsiei efectuate de către Serviciul de Medicină Legală Ilfov au relevat faptul că “moartea victimei a fost violentă, iar leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri de corpuri şi planuri dure, cât şi prin strivire de componentele unui autovehicul, ca urmare a unui impact cu un obstacol (politraumatism rutier) şi sunt în legătură de cauzalitate directă necondiţionată cu decesul”, potrivit unui comunicat al Parchetului General.

“Totodată, concluziile provizorii au stabilit că nu s-au constatat leziuni fără caracter vital sau leziuni care pot avea alt mecanism de producere decât cel menţionat mai sus. În cauză urmează a fi efectuate analize ADN. Victima a fost recunoscută fără echivoc de către concubina sa, inclusiv după semne particulare”, se mai precizează în comunicat.

De asemenea, la cercetarea la faţa locului au fost identificate telefoanele lui Dan Condrea, asupra cărora sunt în derulare proceduri de percheziţie informatică, precum şi cartea de identitate şi permisul de conducere ale acestuia.

Firma Hexi Pharma a încheiat contracte, în perioada 2014 – 2016, de vânzare de produse biocide cu 152 de unităţi medicale, iar valoarea acestora este de aproximativ 51 milioane lei, potrivit unui comunicat al Parchetului General.
“Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în intervalul 2014 – 2016, Hexi Pharma a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România. Valoarea contractelor încheiate de Hexi Pharma cu aceste unităţi medicale – având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active – este de circa 51 milioane lei”

Angajaţii companiei Hexi Pharma, transmit familiei lui Dan Condrea, care a decedat duminică seară într-un accident de maşină, condoleanţe.

“Este incredibil cum trebuie să moară oameni pentru ca o situaţie ca cea a Hexi Pharma să fie privită raţional şi să nu se mai exagereze cu apelative crude la adresa unor oameni. Dan a fost colegul nostru, nu şeful nostru. Nimeni nu ştie cum veneam din plăcere la muncă, căci eram o echipa unită, iar Dan ne ajuta pe fiecare, indiferent de problemă. Într-adevăr, nu era cea mai deschisă persoana şi nu ii plăcea vorba multa şi fără rost, dar era un om. Suntem încă în şoc şi nu ne putem reveni. Tot ce putem spune e ca le transmitem membrilor familiei sincere condoleanţe”, au declarat reprezentanţii Hexi, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Administraţia Prezidenţială, a anunţat astăzi că nu a folosit dezinfectanţi Hexi Pharma, potrivit unui comunicat de presă.

“Serviciul Medical de Urgenţă şi Transport Sanitar din cadrul SUUMC, care deserveşte şi Administraţia Prezidenţială, nu a folosit dezinfectanţi Hexi Pharma, ci doar în anii 2013 şi 2014 a avut în dotare antiseptice cu aplicare locală (soluţii pe bază de iod, respectiv soluţie apoasă şi tinctură). Nu au fost folosite produse Hexi Pharma la cabinetul dedicat Administraţiei Prezidenţiale”, se arată în comunicat.

Moartea lui Dan Condrea provoacă o mutaţie a perspectivei din care a fost privită, până acum, afacerea Hexi Pharma, care a cuprins doar incriminări la adresa firmei şi a patronului său, însă transformarea acestuia din urmă în victimă a unui accident obligă la publicarea tuturor detaliilor necunoscute în legătură cu acest scandal, astfel că este posibil ca, prin contribuţie colectivă, eventual, cazul să dobândească o imagine diferită.

Contextul de acum cuprinde şi declaraţiile de ieri ale procurorului şef DNA Laura Codruţa Kovesi, care a spus: “În corupţia din sistemul de sănătate sunt implicate şi firme sau companii străine, de aceea pentru DNA constituie o prioritate tragerea la răspundere penală atât a persoanelor juridice române, dar şi străine, care se ocupă de comercializarea medicamentelor şi echipamentelor medicale. (…) Este important că avem în lucru cauze în care cooperăm cu parteneri instituţionali din alte ţări, care investighează şi ei companiile, (…) iar schimbul de informatii este esenţial”.