Suparare mare la supermaketuri, „Legea 51%”, a fost aprobată în Parlamentul României

pret_miel

Legea 321, cunoscută şi sub denumirea de „Legea Supermarketurilor”, a fost aprobată miercuri în Parlamentul României.

Reamintim că cele 3 modificări principale pe care Legea 321 le aduce, sunt:
-anularea taxelor de raft (efect – creşterea inflaţiei)
-un termen de plată mai scurt pentru produsele fresh (efect – imposibilitatea producătorilor mici să-şi vândă produsele)
-produse româneşti în proporţie de 51% prin aplicarea lanţului scurt de aprovizionare (efect – importuri noi cu afectarea producătorilor locali).

În urma aprobării Legii 321 în Parlament, AMRCR a declarat astăzi:

“Noua formă a Legii 321 este în primul rând o lovitură dată consumatorului – care nu va mai putea decide ce cumpără pentru că totul va fi hotărât politic – dar și fermierilor locali competitivi, care de asemenea riscă să fie excluși, tot pe criterii politice, din comerțul modern.
Este evident că astăzi în Parlamentul României s-a votat împotriva marilor retaileri, fapt pe care îl considerăm complet nedrept și nejustificat. Credem că această lege nu va aduce nimic bun pentru nimeni, nici chiar pentru grupurile care ne-au arătat că în România poți ocoli concurența printr-o combinație politico-legislativă.
Considerăm că toată această campanie denigratoare la adresa supermarketurilor este orchestrată exclusiv de interese politico-comerciale oculte, iar opinia publică a fost deliberat indusă în eroare prin recursul grosolan la unul dintre cele mai frumoase sentimente ale românilor, patriotismul.
Sperăm totuși că în România vor continua să existe decidenți responsabili, deși, din păcate, unii dintre ei au preferat astăzi să rămână tăcuți, lăsându-i pe ceilalți să trâmbițeze cu seninătate triumful populismul rudimentar.

Rămânem încrezători că acești factori de decizie vor analiza situația și se vor implica pentru a împiedica efectele dezastruoase pe care această lege le va induce cu siguranță în economia românească cum ar fi, printre altele: creșterea prețurilor și nașterea unei spirale inflaționiste greu controlabile, reapariția practicilor centraliste, abuziv-primitive, pierderi de locuri de muncă și chiar o sub-aprovizionare comercială, toate decontate în final de consumatorul obișnuit.”

Dar sa vedem constângerile la care sunt obligați marii retaileri și oportunitatea momentului pentru producătorii autohtoni. Actul normativ se referă la marii retaileri: regula ”lui 51%” nu se aplică retailerilor cu afaceri mai mici de 2 milioane de euro anual.

Proiectul votat miercuri are însă mize mult mai mari :

– pe de o parte, marilor retaileri li se restrâng instrumentele de forță prin care își impuneau drepturi care-i favorizau în fața micilor producători (termene foarte lungi la plata către aceștia amărfurilor vândute, mai multe tipuri de taxe pentru prin care condiționau preluarea mărfurilor etc)

– pe de altă parte legea e o importantă oportunitate de afaceri în comerț, de care pot profita producătorii autohtoni – firește, cei care au viziune și care pot respecta standarde atât de calitate cât și de cantitate.

Legea, adoptată fără voturi ”împotrivă”, 293 de deputați votând “pentru”, urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

Proiectul adoptat miercuri, care într-o formă inițială (la care s-a renunțat) prevedea și închiderea marilor magazine în week-end, a fost contestat de asociația marilor retaileri şi a fost amânată de mai multe ori.

Veștile proaste pentru marii retaileri

Potrivit formulei adoptate miercuri, hipermarketurile sunt obligate să apeleze la un număr limitat de intermediari pentru furnizarea mărfurilor, fiind adoptată de principiu formula ”lanțului scurt de aprovizionare”.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă însă prin hotărâre de Guvern, au decis deputații.

Proiectul de lege prevede: Comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare.

Singura problemă greu de rezolvat: cum se va respecta legea în perioada de iarnă pentru categoriile legume/fructe? Excepție de la ”regula 51%” fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Eliminarea instrumentelor ”de forță” ale retailerilor :

Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii
Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective
Marile lanțuri mai sunt obligate prin lege să plătească furnizorilor produsele livrate în maximum 30 de zile. Termenul de plată al produselor alimentare proaspete a fost stabilit la maximum 7 zile.
Comerciantul persoană juridică are și obligația să organizeze evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare autohtone. Frecvența evenimentelor și orarul de desfășurare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului local.

Definiții din lege :

Carne românească- carne provenită de la animale crescute în ferme din România

Produs românesc- produs obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România, produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori

Proiectul mai stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Veștile amestecate pentru producătorii autohtoni: Începe munca

Marea problemă a fermierilor români, cei care sunt beneficiarii teoretici ai legii adoptate miercuri de Camera Deputaților, este lipsa lanțurilor de colectare/depozitare/ furnizare de produse.

La aceasta se adaugă un standard de calitate garantat de producătorii autohtoni, la mărfurile care să fie livrate la prețuri competitive.

Problema este critică în special în sectoarele legume/fructe și lactate, care necesită condiții speciale de depozitare și transport.

În România nu există sisteme funcționale regionale de colectare și, cu excepția Bucureștiului, unde funcționează de ceva vreme într-o formulă restructurată Piața de Gros, nici depozite frigorifice regionale.

Legea crează o importantă oportunitate de afaceri în acest sector comercial din cauză că în lanțul dintre producător și vânzător lipsește o verigă importantă.

Legea crează momentul examenului de maturitate pentru asociațiile de producători, care ar putea să articuleze o inițiativă cu adevărat importantă pentru membrii lor.

De asemenea, legea este un test și pentru noile autorități locale, cele chemate să aibă viziunea dezvoltării, să sprijine acest gen de acțiune.

O altfel de oportunitate de piață

Legea vine într-un moment excepțional pentru producătorii cu viziune, din punct de vedere al cererii:

Majorările salariale au expandat cererea în ultimele luni, trendul va continua în tot anul 2016, astfel încât afacerile din comerț au crescut, în T1 al acestui an, cu peste 27% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu produse alimentare ocupă nu mai puțin de 38 % din coșul lunar al unei familii, iar legea se referă tocmai la acest tip de produse.

Legea reprezintă, sînsă, și o altfel de oportunitate pentru producătorii autohtoni: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană anul trecut, alături de problemele create de sancțiunile impuse Rusiei, a creat dificltăți producătorilor români care, acum, primesc un ajutor pe care l-ar putea fructifica.

Rămâne de văzut dacă producătorul autohton va ști să profite de noile prevederi legale și va reuși să fie nu doar competitiv, ci și constant în garantarea cantităților solicitate de cerere și, implicit, de retaileri.

Un experiment eșuat în urmă cu 10 ani

Lipsa unei infrastructuri de colectare și depozitare a produselor agricole a fost sesizată încă de acum 10 ani de francezii de la Carrefour, care au încercat să sprijine realizarea în România a acestui tip de infrastructură comercială.

La momentul respectiv, o delegație franceză a venit în România și a acționat pe 2 planuri: a încercat să determine guvernul Tăriceanu să adopte măsuri în acest sens și a contactat marile asociații agricole și mari afaceriști români cărora le-a prezentat proiectul.

Carrefour nu a intenționat să se implice direct în construcția acestei afaceri, însă a oferit gratuit proiecte franceze deja realizate, suport tehnologic, pre-contracte de cumpărare de marfă, chiar ajutor în scrierea unor proiecte pentru finanțare europeană.

Ambele demersuri au eșuat, fie din lipsă de viziune, în cazul guvernului, fie din lipsa încrederii și finanțării, în cazul marilor afaceriști.

Iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.

Marii retaileri: nu există nicio garanție pentru protejarea producătorilor români

“Conceptul de adoptat de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici – și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi. Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării. În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești”, arăta Asociația Marilor Rețele Comerciale, într-un comunicat emis în urmă cu o lună.

One thought on “Suparare mare la supermaketuri, „Legea 51%”, a fost aprobată în Parlamentul României

  1. Pingback: ExempluL polonez, “impozit pe supermarketuri” de la 1 septembrie | experiente in afaceri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

18 − = 15