Tendințe tehnologice pentru media în 2018: Dronele și dispozitivele portabile își fac loc și în presă

 

Cu toții am văzut sau măcar am auzit de drone. Unele redacții de presă au achiziționat chiar astfel de dispozitive și au angajat piloți care să le opereze pentru a surprinde imagini inedite de la diferite evenimente. Dronele sunt disponibile în prezent într-o mare varietate de forme și mărimi, de la mici avioane sau elicoptere, până la mașinării liliputane, nu mai mari decât o pasăre colibri sau chiar decât unele insecte.

 

În curând dronele vor fi perfecționate cu sisteme de zbor și de evitare autonomă a obstacolelor și nu va mai fi nevoie nici măcar de piloți pentru folosirea lor. Institutul Future Today include dronele printre tendințele importante ale anului viitor în domeniul jurnalismului.

Pentru al șaselea an pe lista tendințelor, ca și dronele, dispozitivele portabile reprezintă un pariu sigur și dincolo de anul 2018. Începând cu luna octombrie a acestui an, Institutul Future Today urmărește 536 de dispozitive portabile aflate în diferite stadii de proiectare/dezvoltare și până la cele intrate în producție de masă. FTI estimează că până la sfârșitul acestui an vor fi vândute peste 300 de milioane de astfel de dispozitive în întreaga lume. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt dedicate biometricii și activităților de fitness, în timp ce celelalte sunt concepute pentru jocuri, muncă sau monitorizare medicală.

În prezent, aproape toate dispozitivele portabile necesită un smartphone sau un computer pentru a funcționa. Cele care vor fi scoase pe piață în 2018 vor continua să folosească telefoanele noastre mobile ca un hub informațional. Pe măsură ce piața acestor dispozitive se maturizează, iar aparate din ce în ce mai sofisticate sunt lansate de producători, vor apărea și oportunități de integrare a unor produse de presă.

Înființat în 2006 în Statele Unite, Institutul Future Today își propune să-i ajute pe lideri și organizațiile pe care aceștia le conduc să se pregătească de azi pentru provocările cu care se vor confrunta mâine. FTI se concentrează exclusiv asupra modului în care noile tehnologii și ultimele descoperiri ale științei influențează sau afectează anumite domenii de afaceri, cum transformă forța de muncă și cum poate aprinde schimbări la nivel geopolitic.

În fiecare an FTI publică câte un raport al tendințelor cu care se va confrunta plaja media în cursul anului următor. Dacă aceste tendințe se vor dovedi oportunități sau se vor transforma în amenințări pentru actorii media și consumatorii de media, rămâne de văzut. Lista FTI pentru anul viitor cuprinde 75 de tendințe, dintre care primele 60 au fost prezentate în materiale anterioare.

Tendințe 61 — 75

61. Doxing organizațional

“Doxing” este un termen care desemnează adunarea și publicarea unor informații personale despre cineva, iar doxingul organizațional reprezintă acest proces realizat la nivelul unei întregi organizații și se află pentru al doilea an pe lista tendințelor semnalate de FTI. Acest termen a fost introdus în expertul în securitate Bruce Schneier.

Edward Snowden, Wikileaks sunt exemple de doxing organizațional, la fel ca și spargerea serverelor Sony sau a unor departamente din Guvernul american. Aici nu este vorba despre hackeri care încearcă să fure informațiile necesare clonării și accesării cardurilor de credit, ci de publicarea unor informații personale, unele secrete, în scopul de a protesta față de anumite politici, de a expune practici incorecte desfășurate de companii sau actori guvernametali, sau, pur și simplu în scopuri de șantaj.

Ținând cont de succesul pe care astfel de acțiuni ale hackerilor l-au avut în ultimii ani, ne putem aștepta la continuarea practicilor de doxing organizațional, iar organizațiile de presă sunt și ele vulnerabile. Fiecare echipă de conducere trebuie să aibă un plan de management al riscului, în cazul în care vor deveni ținta unei acțiuni de doxing.

62. Blockchain pentru Jurnalism

Pentru al patrulea an pe lista tendințelor, sistemul de “blockchain” reprezintă baza de date pentru tranzacții la care participă toți cei care sunt implicați în sistemul de plăți digitale bitcoin. Acest “blockchain” este un registru public al tranzacțiilor. Astfel, “blockchain” reprezintă un fel de sistem de consens distribuit, care nu poate fi controlat de o singură persoană. Unii experți sunt de părere că, în curând, sistemul “blockchain” va deschide porțile unui nou tip de internet, un internet descentralizat. Deși, de obicei, sistemele de “blockchain” sunt folosite în legătură cu piețele financiare și tranzacții monetare, această tehnologie reprezintă un potențial și pentru jurnalism. Un astfel de sistem poate oferi proceduri de verificare și criptare, ușurând procesul prin care o redacție de știri, spre exemplu, colaborează cu un denunțător care dorește să rămână anonim. Sistemul poate fi folosit pentru a garanta autenticitatea surselor, fotografiilor și conținutului video. În viitor, acest sistem ar putea deveni un fel de registru public pentru știri — o rețea din care vor fi excluse în mod automat informațiile de tip fake news.

63. Drone — Tehnologie senzorială și de evitare

Roboții care folosesc rețele neuronale și inteligența artificială pot provoca interferențe și pot lua decizii atunci când sunt programați pentru acest lucru. Acest lucru este posibil datorită tehnologiei senzoriale și de evitare. În 2018 dronele vor fi programate să navigheze singure după repere GPS și vor lua decizii în zbor cu privire la cea mai bună traiectorie pentru a ajunge la țintă, precum și când să evite eventualele obstacole, cum ar fi clădiri, copaci etc. sau chiar alte drone cu care s-ar putea intersecta în zbor.

64. Drone — Roiuri de drone

Sute de microdrone pot fi activate de odată și se pot deplasa și coordona concomitent, în roi. Aceste roiuri de microdrone se mișcă atât de rapid încât de multe ori este greu să le vezi. Această tehnologie a fost dezvoltată ca aplicație militară, dar ar putea ca în curând să aibă și aplicații comerciale dar și pentru presă — minirecitalul susținut de Lady Gaga în pauza finalei Campionatului de Fotbal American Super Bowl a fost filmat și cu ajutorul unui astfel de roi de microdrone.

65. Drone — Benzi de circulație pentru drone

Piloții amatori de drone continuă să reprezinte probleme pentru piloții de avioane de linie și private. În prezent, autoritățile americane au interzis zborul dronelor în apropierea spațiului aerian al aeroporturilor. Între timp organizațiile de presă doresc să folosească drone pentru a realiza reportaje, iar Amazon are în vederea deschiderea unui serviciu de livrări la domiciliu cu drone. Forțele de ordine din Dakota de Nord vor începe să folosească drone echipate cu gaze lacrimogene și aparate cu șocuri electrice pentru diferite intervenții. În fața unei asemenea intensificări a traficului cu drone, se pune problema reglementării modului în care aceste aparate vor circula prin aer. În curând ar putea fi deschise culoare de zbor de altitudini diferite, mai joase pentru piloții amatori de drone și la altitudini mai mari pentru dronele folosite în scopuri comerciale.

66. Drone — Drone care dispar

În 2016, DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency — o agenție a Departamentului Apărării al SUA care are rolul de a dezvolta noi tehnologii pentru forțele armate) a finanțat noi programe de cercetare în ceea ce privește livrările cu drone. Dronele folosite de DARPA trebuiau să-și facă livrarea și apoi să poată să dispară foarte rapid. Acest program poartă denumirea Vanishing Programmable Resources (VAPR) iar astfel de drone ar putea fi folosite de jurnaliștii de investigații, pentru a nu deconspira subiectele de anchetă.

67. Drone — Vehicule Subacvatice Autonome (AUV)

Cercetători de la MIT au dezvoltat modele de drone subacvatice cu capacități cognitive, denumite AUV. După ce primesc o serie de parametri — cât de departe să înainteze, la ce adâncime, ce să caute în mediul submarin etc — aceste drone pot funcționa autonom. Dacă ceva neprevăzut se produce în timpul misiunii, drona poate lua decizia de a se întoarce la bază sau de a continua misiunea. Dronele AUV pot fi folosite în diverse scopuri, de la cartografierea mediului marin, la acțiuni militare sau pot fi folosite și pentru transportul unor mărfuri de contrabandă.

68. Drone — Microdrone

Microdronele pot naviga autonom prin spații foarte înguste pentru a investiga ce se află, de exemplu, sub dărâmăturile unei clădiri sau în zonele contaminate în care accesul oamenilor este riscant. În octombrie 2016 Armata americană a solicitat dotarea cu microdrone capabile să fie trimise în recunoaștere pe câmpul de luptă și care să fie suficient de mici încât să încapă într-un buzunar al uniformei soldaților. Astfel de drone, capabile să se târască, să înoate sau să zboare, vor fi folosite de jurnaliștii care transmit din zone de conflict sau din zone calamitate.

69. Drone — Livrarea cu drone

Spre sfârșitul anului 2016 a fost lansat primul serviciu comercial de livrări cu drone. Compania americană Zipline și-a dus sistemul de livrare cu drone în Rwanda, unde a livrat sânge pentru transfuzii. Companiile UPS, Amazon și DHL își testează între timp propriile flote de drone pentru livrări. În curând, dronele vor putea fi folosite pentru a livra presa în format print la domiciliul clienților.

70. Dispozitive portabile — Head Mounted Displays (HMD)

Căștile pentru realitatea virtuală fac parte din categoria dispozitivelor portabile. În curând, aceste căști vor putea să ne colecteze datele biometrice și alte informații personale pentru a-și spori utilitatea. Dispozitivul HTC Vive, spre exemplu, urmărește mișcările utilizatorului, iar niște controlere transmit semnale haptice (tactile) către creier, în timp ce utilizatorul explorează un mediu simulat. Astfel de dispozitive ar putea fi folosite în presă pentru furnizarea unor materiale video pentru clienți premium.

71. Dispozitive portabile — Smartwatches

Există o varietate de ceasuri și brățări inteligente care funcționează ca un al doilea ecran pentru telefonul mobil. Odată cu lansarea Apple Watch și a seriei Samsung Gear, agențiile de publicitate, retailerii și jurnaliștii, precum și oricine pasionat de domeniu, este motivat să caute noi aplicații care să combine funcționalitatea telefonului mobil cu cea a ceasului sau brățării inteligente. Viitorul ceasurilor smart este promițător, însă în ceea ce privește utilitatea lor pentru organizațiile de presă, cel puțin deocamdată nu sunt foarte multe de spus: un ceas smart poate fi folosit ca un ecran secundar pe care să primești notificările de presă.

72. Dispozitive portabile — În ureche

Calculatoarele portabile ce pot fi introduse în ureche, denumite “earables”, vor fi lansate în curând pe piață. Viitoarele versiuni mai sofisticate ale EarPods-urilor de la Apple vor putea monitoriza temperatura organismului, transpirația și ritmul cardiac în timpul efectuării unor exerciții fizice și vor putea controla și alte dispozitive electronice (telefoanele mobile spre exemplu) folosind doar gesturi sau mișcări ale capului. Spre exemplu, un apel telefonic poate fi respins dacă clătinăm din cap că nu vrem să vorbim sau poate fi acceptat cu o simplă încuviințare din cap. Conform FTI, organizațiile de presă ar trebui să înceapă să experimenteze noi versiuni ale aplicațiilor de știri care să fie compatibile cu funcțiile dispozitivelor “earables”.

73. Dispozitive portabile — Controlate prin gânduri

Astfel de dispozitive le vor permite în curând pasionaților de jocuri pe calculator să-și controleze avatarul doar cu ajutorul gândului. Neuralink este o companie care produce interfețe creier — mașină, ce a fost înființată de Elon Musk, și chiar dacă nu a lansat încă niciun produs, în toamna acestui an a început să fie foarte activă pe piața muncii, angajând ingineri și designeri. Startup-ul Neurable, din Boston, a creat un joc în realitatea virtuală controlat exclusiv cu ajutorul gândurilor. De ce nu și o interfață capabilă să acceseze știrile pe domenii de interes doar cu puterea gândului?

74. Internet of X

Pentru al treilea an pe lista de tendințe se află conceptul de Internet of X. Pentru cea mai mare parte a istoriei internetului nu am putut căuta decât documente în format text. Abia recent am putut face același lucru cu fotografiile — să introducem o fotografie într-un motor de căutare și să obținem imagini similare. Un startup israelian încearcă să ducă conceptul de internet mai departe. Compania Consumer Physics încearcă să ne propună un fel de internet al substanțelor comestibile. Proiectul lor vizează dotarea telefoanelor mobile cu funcții de spectroscopie moleculară astfel încât să putem obține imediat informațiile complete despre tot ceea ce ingerăm: mâncare, băuturi, pastile. Astfel, în viitorul apropiat vom putea scana o bucată de piept de pui pentru a vedea exact câte calorii și câtă grăsime conține. Un telefon dotat astfel va putea analiza și medicamentele, identificând imediat dacă un produs farmaceutic este contrafăcut.

Între timp a mai apărut un proiect ambițios care dorește să împingă internetul mai departe: denumit MatchMaker Exchange este un proiect care propune un Internet al ADN-ului și are în vedere adunarea în baze de date și compararea caracteristicilor ADN ale oamenilor care suferă de diferite maladii.

Astfel, devine aparent că în viitorul apropiat tot ceea ce vedem (și chiar și ceea ce nu putem vedea) va deveni accesibil printr-o rețea distribuită. Jurnaliștii vor dispune de o multitudine de noi surse de investigații și vor putea să ofere publicului informații ce acum sunt inaccesibile.

75. 5G

Pentru al doilea an pe lista de tendințe identificate de FTI se află standardul de transmisii de date de mare viteză 5G.

Sistemul 5G este tehnologia wireless ajunsă la cea de-a 5-a generație. Am avut 1G la începutul anilor ’90 și 2G spre sfârșitul acestora, standarde care ne permiteau transmiterea de mesaje text între două telefoane mobile. 3G ne-a adus internetul în buzunar, iar în prezent, prin 4G, putem descărca și încărca fișiere de dimensiuni mari direct pe și de pe telefonul mobil. 5G va însemna o creștere semnificativă a vitezei cu care navigăm pe internet — vom putea descărca și încărca fișiere foarte video foarte mari, Ultra HD și 3D și va face posibilă folosirea dispozitivelor VR direct în cloud. Vom ajunge la viteze medii de 10 gigabits/s, ceea ce va constitui un plus pentru organizațiile media care distribuie conținut video. Conform estimărilor, răspândirea la scară mare a standardul 5G va avea loc în jurul anului 2022.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

× 2 = 6