UE în sensul giratoriu: 5 propuneri de ieșire, numai 2 fezabile. De la Europa centrifugă la Europa federală

Comisia Europeană a creionat 5 scenarii pentru evoluția viitoare a UE, adunate într-o Cartă Albă prezentată miercuri de președintele Jean Claude Junker.

Scenariile sunt intitulate :

”Continuând pe același drum”,
”Nimic altceva decât o piață unică”,
”Cei care vor să facă mai mult, să facă”,
”Făcând mai puțin, dar mai eficient” și
”Să facem mai mult, împreună”.

Documentul este o tentativă a Comisiei condusă de Jean Claude Junker de a genera cadrul major de dezbateri privind viitorul Uniunii, acum că aceasta se pregătește de plecarea unuia dintre cei mai importanți membri ai săi: Marea Britanie.

Documentul, prezentat miercuri de Jean Claude Junker, începe prin a admite lupta existențială a UE, ca efect al crizelor Brexit, migrație și Zonei Euro și recunoaște dificultatea în care se află acum, în condițiile în care ”mulți europeni cred că Uniunea este prea distantă, iar alții consideră că aceasta se implică prea mult”

Având în general o abordare neutră, Comisia anunță însă câteva opțiuni clare. Referitor la guvernanța Zonei Euro, de exemplu, documentul anunță preferința constituirii unui minister al Finanțelor Zonei Euro și controale mai stricte asupra bugetelor celor 19 state care au adoptat moneda unică.

Detalii ale celor 5 scenarii, în continuare:

Scenariul 1: Continuând pe același drum, sau ”business as usual”

Scenariul pleacă de la premisa continuării actualului curs, ce implică schimbări minore și line ale modului de funcționare al UE. Comisia afirmă că acest scenariu ar genera ”progrese elementare”.

Scenariul pleacă de la premisa că statele membre vor fi de acord cu cooperarea aprofundată în interiorul pieței unice UE, vor pune la un loc anumite capacități militare și ”vor vorbi pe o singură voce în ceea ce privește chestiunile de politică externă”, în vreme ce vor lăsa la dispoziția guvernelor naționale responsabilități esențiale, precum controlul frontierelor.

Există elemente de pesimism aupra acestui scenariu, conținut de fraze precum ”europenii sunt, în general, capabili să călătorească peste granițele interne fără să fie nevoiți să oprească pentru control”, indicând posibile restricții viitoare în Zona Schengen: ”Îmbunătățirea continuă a managementului controlului la frontiere este esențială pentru a face față provocărilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci anumite state ar putea să dorească controale interne țintite”.

Scenariul 2: Nimic altceva decât o piață unică – probabil cea mai proastă variantă

Comisia se concentrează pe realizarea de bază a Uniunii- piața unică. Comisia nu pare entuaziasmată de această variantă, remarcând că ”procesul decizional pare mai simplu de înțeles, dar capacitatea de a acționa unitar este limitată” și că această variantă ”ar putea adânci diferențele dintre așteptări și realizări”.

Având ca principală misiune menținerea pieței unice, crede Comisia, UE s-ar confrunta cu riscuri sporite la adresa monedei unice, deoarece scenariul nu ar permite instituirea unei guvernanțe economice ale Zonei Euro, lăsând-o vulnerabilă la noi crize financiare.

În acest scenariu, călătoriile de afaceri ar fi îngreunate de controale, iar statele membre ar reveni la relații bilaterale în materia politicii externe. Acordurile economice și o apărare comună ar fi greu de realizat.

Scenariul 3: Cei care vor să facă mai mult, să facă- varianta în care UE este erodată de cei mai buni membri ai săi

Acesta este scenariul Europei cu mai multe viteze, bazat pe ”coaliții ale voinței” în diverse domenii precum apărare, securitate internă, fiscalitate, probleme sociale. În acest scenariu, Comisia estimează că toți cei 27 de membri vor înregistra progrese în ceea ce privește aprofundarea pieței unice.

Comisia consideră că acest scenariu ar provoca diferențe în domeniul drepturilor omului și nu este convinsă că guvernanța Zonei Euro ar putea fi realizată. Oricum, acest scenariu are și elemente considerate pozitive: armatele naționale ar putea construi relații mai strânse, iar cooperarea ar putea fi impulsionată în domenii precum supravegherea aeriană cu un sistem de drone sau anumite economii, asemănătoare, ar putea conveni un cod economic comun.

Scenariul 4: Făcând mai puțin, dar mai eficient- varianta câștigului maxim cu investiții minime

Prin formula ”făcând mai puțin”, Comisia înțelege ”o abordare mai eficientă a anumitor priorități comune”. Cu alte cuvinte, ”mai puțin” semnifică a face mai mult în mai puține domenii.

Principalele realizări ale acestui scenariu ar putea fi operaționalizarea deplină a Corpului european de control al granițelor și pază de coastă, operaționalizarea Uniunii de Apărare sau poziția comună în chestiuni de politicăn externă.

Comisia identifică și alte zone prioritare pentru cooperare: inovație, comerț sau securitate. Cercetarea ar putea fi orientată către digitalizarea și ”decarbonizarea” economiei. Comisia indică o potențială problemă a acestui scenariu: statele europene ar trebui să cadă de acord asupra domeniilor în care toate să coopereze mai eficient.

Scenariul 5: Să facem mai mult, împreună- către o Europă federală

În acest scenariu, UE 27 ar trebui să meargă ”mai departe ca niciodată în toate domeniile”– practic atacându-se scenariul Europei federale.

UE ar primi mai mult din resursele proprii, cu alte cuvinte posibilitatea creșterii veniturilor cu ajutorul taxelor, iar Zona Euro ar fi completată potrivit Raportului celor 5 Președinți emis în ianuarie 2015. Comisia pare să favorizeze acest ultim scenariu al guvernanței Zonei Euro, anunțând că va elabora în lunile următoare un nou document ”de reflecție” în acest sens.

În acest scenariu, UE își va asuma rolul de purtător de cuvânt al întregii Europe în chestiuni economice, de politică externă, și își asumă rolul de lider mondial al luptei împotriva schimbărilor climatice și crizelor umanitare.

Potrivit acestei viziuni, Bruxelles-ul va deține ”putere mai mare și mai rapidă de decizie”, însă Comisia recunoaște riscul ”alienării unei părți a societății care simte că UE îi lipsește legitimitatea”.

Ce se întâmplă mai departe: decizia se ia în maximum 2 ani

Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii.

Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte:

dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei
aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015
valorificarea oportunităților globalizării
viitorul apărării Europei
viitorul finanțelor UE
Aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu.

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017.

Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Context

Cu șaizeci de ani în urmă, inspirați de un vis al unui viitor comun trăit în pace, membrii fondatori ai UE au pornit, prin semnarea tratatelor de la Roma, în călătoria ambițioasă a integrării europene. Aceștia au convenit să își rezolve conflictele mai degrabă la masa negocierilor decât pe câmpurile de luptă. Au urmat șapte decenii de pace și o Uniune cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate și beneficiază de oportunități în una dintre cele mai prospere economii din lume.

Cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma din 25 martie 2017 va reprezenta o ocazie importantă pentru ca liderii UE-27 să înceapă procesul de reflecție referitor la stadiul proiectului european, să cântărească realizările și punctele forte ale acestuia, precum și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri și să facă dovada unei voințe comune de a contura împreună un viitor mai puternic, cu 27 de membri.

Cartea albă va ajuta la orientarea dezbaterilor dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern și va contribui la structurarea discuțiilor în cadrul summitului de la Roma și ulterior acestuia. Documentul va fi, de asemenea, utilizat de Comisie ca punct de plecare pentru o dezbatere publică mai largă privind viitorul continentului nostru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

+ 21 = 24